Cu brânza si rahatul, în UE

21 Noiembrie, 2007

Cozonacul cu rahat, brânza telemea, brânza burduf, cea fermentata, urda si casul sunt printre produsele pe care sibienii le vor atestate ca traditionale în UE.

Cu toate avantajele produselor protejate, riscuri exista - pâna sa profite de piata europeana, unele firme falimenteaza.
În momentul de fata, peste 100 de produse sibiene sunt atestate ca traditionale, dar abia anul viitor ele vor fi protejate pe piata europeana, dupa ce Comisia Europeana, care are sase luni la dispozitie, va aproba lista produselor românesti. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a început zilele acestea înregistrarea produselor traditionale românesti. Salamul de Sibiu sau brânza de Jina sunt printre produsele traditionale sibiene care se doresc a fi produse protejate pe piata europeana.
Anul acesta, în judet, pentru peste 100 de produse considerate traditionale au fost depuse actele necesare la Directia Agricola Sibiu pentru atestare. Predomina produsele de panificatie si brutarie si, bineînteles, brânzeturile. Va fi protejata pâinea ardeleneasca, pâinea de casa cu cartofi, pâinea de casa cu cartofi în forme rotunde, colaci, parastase, prescuri, cozonaci cu nuca, cu mac, cu stafide, cu rahat, brânza telemea, brânza burduf, cea fermentata, urda si casul.

BAUTURILE sunt cel mai slab reprezentate, fiind depuse spre atestare trei soiuri de bere, toate facute de Trei Stejari - inclusiv berea blonda Hermannstadt -, si alte trei distilate - tuica de Talmaciu, rachiul de fructe de Talmaciu si iutele de Ardeal.
Afumaturile si sunca Unicom, spre exemplu, sunt doua produse atestate de societatea sibiana Unicom Impex. Patronul acesteia ne-a declarat ca a înregistrat produsele pentru ca asa a crezut el ca este bine si pentru ca a sperat la o deschidere pe piata europeana. Planurile lui nu au coincis cu piata pentru ca între timp, firma a fost închisa. “Am adus utilaje care m-au costat 10.000 de euro pentru a ma conforma normelor europene. Apoi am închis pentru ca nimeni nu a vrut sa îmi dea avizele. Nu cred ca sunt prea multi în Sibiu care mai au produse traditionale. E numai un basm, o poveste”, mai spune patronul firmei.  
Procedurile pentru atestarea produselor nu sunt tocmai simple. Conform Mariei Ostrovat, care se ocupa de atestarea acestor produse în cadrul Directiei Agricole Sibiu, orice producator trebuie mai întâi sa stabileasca daca produsele sale sunt realizate de o asociatie familiala sau de catre o societate cu angajati. Apoi sa declare la Registrul Comertului tipul de produs, sa se înregistreze la Directia Sanitar-Veterinara si sa vina cu descrierea procesului de productie si al produsului într-un caiet de sarcini, la Directia Agricola. Inutil de mentionat conditiile de igiena exemplare.

de Stefan Dobre

Cuvinte cheie:    

Alte stiri din Sibiu adaugate pe data de: 21 Noiembrie, 2007

• Afaceri de 3 mil. lei la Polsib
• „Un guvern de plagiatori”
• Băsescu merge pe mâna PSD
• Păcatele noastre: transport, birocraţie, corupţie, politicieni fără idei
• Comitetele de discutat degeaba. Azi, ATOP
• Johannis, pentru uninominal
• Adăpost pentru medieşencele bătute
• Franţa este paralizată de greve
• Mişto de proprietar
• Turnul Eiffel scos la mezat
• Club cumpărat de fani
• Salarii mărite cu 12 %
• Einstein avea dreptate!
• Ofertă publică Transgaz de 67 mil. euro
• Serviciu Vodafone pentru companii
• Pe Scurt
• Kindle – noua formă a cărţilor
• Mucegaiul – inamicul “casnic” nr. 1
• Mocanu, în vizorul lui Adi Văsâi
• Astăzi sărbătorim calificarea
• Cea mai bună meserie