Job cu nabadai

05 Noiembrie, 2007

Din ce in ce mai des intalnim in fisele de post conditia - rezistenta la stres. Stresul acumulat peste zi la birou a devenit, pentru multi dintre noi, o realitate cotidiana dar si un stil de viata.

Stresul la locul de munca are efecte de durata. Programul prelungit, agenda de sarcini si termenele limita dau mari batai de cap sibienilor. Iar daca la toate acestea se mai adauga sedintele periodice si accesele de furie ale sefului, de la constiinciozitate la dependenta de antinevralgic si mingea de cauciuc pentru detensionare nu e decat un singur pas. Statisticile arata ca 80% din populatie se declara stresati din cauza serviciului.Obiective nerealizate, reprosuri din partea superiorilor, colegi dificili, monotonie... Sunt doar cateva dintre problemele cu care ne confruntam vrand-nevrand la birou.
Banii vorbesc. Banii reprezinta factorul stresant cel mai des invocat de angajatii de pretutindeni. In momentul in care esti bine platit, esti motivat, ai mai putine sanse de a te suprasolicita si de a ajunge la un nivel crescut de stres. Insa de cele mai multe ori, salariile nu corespund cu eforturile angajatilor si de aceea stresul este maxim. Totusi, nu putem spune ca un job bine platit este total lipsit de stres. Pentru ca, in general, locurile de munca recompensate material adecvat presupun o solici¬tare fizica, psihica si nervoasa pe masura. Mai ales daca ne dorim sa promovam in schema de personal a companiei. Este extrem de important in acest caz sa ne evaluam responsabilitatile, sa stabilim un acord intre posibilitatile noastre si cerintele locului de munca.
Femeile sunt de doua ori mai expuse la stresul ocupational decat barbatii. Lucru confirmat si de angajatele firmelor de confectii din Sibiu care ofera chiar solutii de combatere a durerilor de cap ce pot surveni in timpul programului de lucru. "Uneori se mai intampla sa mi se incurce ata, sa se adune materialul sau sa gresesc matrita. Nu ma iau cu mainile de cap ca asa n-ajung nicaieri. Scot din geanta un mar, mananc linistita dupa care ma apuc din nou de unde am ramas. Dupa o pauza de cinci minute parca altfel merge treaba" explica cu lux de amanunte tanti Teodora.
Se intampla si la case mai mari. Mai mult sau mai putin rezistenti la stres, de fiecare dintre noi depinde, intr-o foarte mare masura, progresul economic si implicit nivelul de trai la nivel national. Efectele starii de nervozitate la locul de munca sunt demonstrate de cercetari si date statistice. Asa se face ca stresul provoaca in economia americana pierderi de 300 miliarde dolari anual prin absenteism, scaderea productivitatii, inlocuirea angajatilor, accidente sau cheltuieli medicale obligatorii. Economia Angliei are pierderi datorate stresului estimate la 9 miliarde de lire anual. Intreprinderile din aceasta tara au raportat circa 100 milioane de zile de concediu medical datorita simptomelor provocate de stres. Cazurile de imbolnavire provocate de stresul ocupational sunt distribuite in functie de profesia practicata si de domeniile de activitate. La capitoul servicii si relatii cu clientii stresul atinge o cota de 35 de procente, in finante-banci, asigurari si imobiliare doar 12%, in timp ce sectorul comert numara cea mai crescuta pondere in privinta angajatilor…relaxati si lipsiti de griji.

de Liana Ganea

Cuvinte cheie:    

Alte stiri din Sibiu adaugate pe data de: 05 Noiembrie, 2007

• Colectarea electrocasnicelor stricate s-a transformat intr-o goana a romilor dupa aparatele scoase in strada.
• Mama lui Mailat s-a intors de frica
• Cazul Mailat - motiv de discursuri
• Gusa tot mai apropiat de Basescu
• Ba, asta va e electoratu’!
• Genomul romanului, descifrat
• Centura e departe
• Sibiul pierde sprijinul Guvernului
• De la Cotroceni la Sibiu
• Criminalii de la volan
• Italia fierbe
• Turcia vrea lupta
• Salvata de doberman
• Verdict: diabet!
• Inca 12.000 de doze de antigripal
• Virusii vin prin aerul conditionat
• Inregistrarea firmelor se va face online
• Banca Italo Romena a deschis la Sibiu