Nepregatiti pentru Europa

17 August, 2007

Desi se vorbeste de fonduri europene, ferme, subventii si milioane de euro veniti din Vest, sunt si primari care spun ca nu au bani nici de proiecte. Sibiul este în statistici pe antepenultimul loc în ce priveste cheltuirea banilor pe proiecte scolare. Exemplele pozitive privind programele de accesare a fondurilor europene sunt rare. Unele comunitati sibiene o duc mai rau decât înainte, când doar tânjeam sa fim europeni. Diferenta dintre capitala Sibiu si restul judetului pare sa se adânceasca

Sibiul era ieri plin de turisti. Toate natiile invadau centrul orasului, dichist si bine pus la punct. Terasele pline, aparate de fotografiat, expozitii, lume buna. În acelasi timp, patru primari din judet se plângeau. Si-au dat seama ca integrarea în Uniunea Europeana i-a prins nepregatiti. Nu au bani nici sa înceapa un proiect. Socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din târg pentru multi din edilii judetului. Suntem în Uniunea Europeana, dar am ajuns la concluzia ca am avut asteptari prea mari. O parte dintre primari sunt de parere ca integrarea în UE ne-a adus cu picioarele pe pamânt. Ne-am facut prea multe iluzii înainte de a verifica de ce suntem în stare. “Deocamdata, nu se simte nimic palpabil, nu simtim schimbarea. Despre fondurile europene auzim numai povesti. Avem proiecte facute, dar stam si ne uitam la ele. Înca nu se întâmpla nimic. Stiti cum a fost si la Revolutie. În 22 decembrie ’89 s-a întâmplat ceva, iar în 23 decembrie ne-am asteptat sa curga lapte si miere”, este de parere Ioan Capâlnean, primarul comunei Bazna.

Vrem sa ajungem în Europa, însa ne împiedicam în propria noastra graba. Vrem sa ne adaptam la tot ce înseamna standarde europene, dar sfârsim prin a ne da batuti. „Sa va dau câteva exemple concrete. S-a încercat cu mare tam-tam implementarea unui sistem riguros de vânzare a brânzei, s-au dat reguli stricte privind cazanele de tuica. În cele din urma ne-am linistit. Nu e chiar asa cum am crezut noi ca va fi în Europa. Este stilul nostru de a ne pune noi noua bete în roate. Nu se petrec minuni de pe o zi pe alta. Nu putem sa spunem ca azi e alb si mâine negru”, adauga Capâlnean. Primarul Baznei mai crede ca progresul comunitatilor locale depinde si de sprijin “de sus”. “Nu depinde doar de noi, ci de cei care se afla la un nivel mult mai înalt. De acolo porneste totul. Lucrurile se vor aseza, în cele din urma. Sper numai sa o rezolvam mai repede decât la Revolutie. Nu avem încotro”, încheie primarul comunei Bazna.

Gargara cu apa sarata

Comunele sibiene sunt înca în stadiul de a se obisnui cu ceea ce înseamna Europa. Dupa parerea primarului din Dârlos, primul an european al tarii noastre înseamna mai mult rau decât bine. “Cum sa spun ca e mai bine, daca e mai rau? Puteam sti de la început cum va fi. Primii doi ani sunt cei mai grei. Anul acesta nu s-a alocat nicio subventie pentru agricultura. Pâna acum se acorda. Am început sa facem proiecte pentru fonduri europene. Ce folos daca nu mai avem bani sa le terminam? Am ramas cu munca si cu actele. Daca nu ai bani, nu ai nici de unde sa primesti altii. De unde sume de ordinul miliardelor doar ca sa termini un proiect?”, se întreaba Liviu Boian, primarul comunei Dârlos. Boian a ajuns la concluzia ca e nevoie de schimbari drastice pentru ca aspectele pozitive ale integrarii sa fie resimtite în fiecare comunitate. “Gargara cu apa sarata, asta am primit pâna acum. Sunt prea multe de facut ca sa se miste tara asta. Trebuie alt Guvern, trebuie alt Parlament”, subliniaza Liviu Boian.

Trebuie sa ne punem la punct

Mai optimist, Dorin Magda, primarul comunei Cârtisoara, spune ca fiecare locuitor al judetului ar trebui sa puna umarul la treaba si mintea la contributie. Asta, daca vrem sa fim în rândul lumii. “Trebuie sa ne conformam, sa ne punem la punct. Lumea trebuie sa constientizeze ca nu mai e dupa noi. Încet, încet, sa ne motivam si sa vrem sa facem, sa implementam proiecte europene”, spune Dorin Magda. Primarul recunoaste, însa, ca realizarea unui proiect este extrem de costisitoare. “Doar ca sa facem un proiect ne-a costat 6 miliarde de lei. Suma depaseste bugetul primariei pe un an de zile. Am facut, pâna la urma, bani din imobile scoase licitatii, din privatizarea fostelor CAP-uri. Primariile nu au bani sa faca proiecte, e mult prea scump”, marturiseste primarul Cârtisoarei. Cu toate astea, Magda crede ca a gasit solutia. “Reusesti sa faci proiecte pentru retele de apa, canalizare sau deseuri numai daca stii sa îti faci singur bani, altfel nu îti da nimeni. Nu e bine sa te gândesti, ca primar, ca nu ai fonduri, e bine sa te gândesti ca trebuie sa faci fonduri. Asta e expresia. Dezvoltarea locala înseamna sa gasesti întâi sa faci privatizari, sa ai cât mai multe cabane turistice de unde sa primesti impozite, sa gasesti resurse”, mai spune Dorin Magda.

Ban la ban trage

Mai norocoase, unele comune nu îsi fac probleme din cauza proiectelor care stagneaza pentru ca nu sunt bani. În asteptarea finantarii europene, Ioan Sabau, primarul comunei Axente Sever, crede ca viata oamenilor s-a îmbunatatit. “UE aduce multe lucruri bune. Ne aduce bani prin care ne putem ridica infrastructura. Ni s-a dat sansa sa facem proiecte pe canalizare, apa potabila, colectarea selectiva a deseurilor. Este normal sa ne fie mai bine. Se simte deja si este în folosul oamenilor”, spune primarul Sabau.

Magda CACE

Cuvinte cheie:    

Alte stiri din Sibiu adaugate pe data de: 17 August, 2007

• Camere video în cimitir
• Bilete de autobuz, de la 11 automate
• Ce face Poliţia? Şi societatea civilă?
• Tokes vrea boicotarea Adunării Ecumenice
• Campus la Cristian
• Calendar întârziat al Capitalei
• Atenţie la radar!
• La Bufniţa mănânci de două ori. Răbdări
• Capitala culturală e un fel de râmă
• Preţuri europene, salarii de Sibiu
• Peste 1600 de sibieni la un medic de familie
• Sport - Atletic out!
• Johannis, mândru de fanii CSU Sibiu
• „Buba” la Gaz Metan
• “Obiecte ascuţite” la Chicago