 |
Acum in Sibiu: 12°C Min: 10°C / Max: 14°C |
| Home Page Timp Liber Turism & Cazare Stiri & Evenimente Webcam-uri Sibiu Jocuri Online Publicitate Online |
|
Nicolae Troanca: "Caldura nu ne va distruge culturile"28 Iunie, 2007 
Directorul Directiei Agricole, Nicolae Troanca, este convins ca agricultura sibiana nu va suferi din cauza caniculei de afara. Ba mai mult decât atât, plantele cultivate în Sibiu au nevoie de caldura. Daca nivelul precipitatiilor va fi asemanator cu cel din luna iunie, la toamna ne vom bucura de culturi manoase. Totusi, cea mai profitabila ramura a agriculturii sibiene ramâne tot oieritul. 40 % din terenul arabil al judetului nu este cultivat iar fabrica de combustibil ecologic de la Atel va fi nevoita sa importe rapita. Mai multe în interviul ce urmeaza.Reporter: Domnule director. Sibiul sufera de caldura. Sunt afectate culturile sibiene de aceasta canicula? Nicolae Troanca: Este cald ca peste tot, însa daca vorbim despre agricultura Sibiului, eu am sa va spun câteva lucruri si o sa va dati seama ca nu este chiar atât de mare pericol si nu este chiar atât de cald. Judetul Sibiu are niste soluri care sunt foarte rezistente la seceta si asta este un lucru foarte bun pentru noi, pentru sibieni, comparativ cu alte judete din tara. Hai sa le luam pe rând. M-as referi în primul rând la culturile de toamna, care au fost semanate în toamna lui 2006. Este vorba de grâul de toamna, orzul de toamna, rapita de toamna. Aceste culturi au avut un minim de umiditate de-a lungul iernii si în primavara. S-au înscris în planul de dezvoltare, se dezvolta bine, avem culturi frumoase de grâu. Asteptam ca în iulie sa intram la recoltat si apreciem productii bune comparativ cu anii trecuti. În ciuda acestui val de caldura care copleseste toata tara. În ceea ce priveste cultura de primavara si ma refer la grâul de primavara, orzoaica, rapita, porumbul care este în suprafata foarte mare în Sibiu, pentru ca judetul nostru se caracterizeaza prin cresterea animalelor îndeosebi ovinelor. Porumbul este o planta de nutret care asigura hrana pentru animale atât pe timpul anului cât si pe durata iernii. Porumbul se dezvolta foarte bine în ciuda faptului ca în primavara a rasarit cu o oarecare întârziere pentru ca atunci a fost o perioada critica de încalzire si nu a avut chiar la momentul oportun umiditate. Totusi, datorita acestor ploi toate culturile au recuperat aceasta ramânere în urma. Putem spune ca avem culturi de porumb foarte frumoase, mai frumoase decât în Baragan. Rep: Deci probleme cu seceta nu sunt. Dar se anunta pentru toamna un septembrie secetos. Ar putea sa puna acea luna probleme? N. T.: Noi mai avem nevoie de un pic de ploaie, atât la cultura porumbului cât si la cartofi deci la culturile care vor fi recoltate mai în toamna, septembrie-octombrie. Pentru grâu nu se mai pune problema. Deasemenea si pentru plantele de nutret si chiar pasunile naturale si fânetele. Acolo mai e nevoie de apa. În momentul de fata nu sarim în aer ca nu avem apa. Daca se prelungeste caldura e foarte bine, pentru ca toate culturile au nevoie de caldura. Daca ne mai vine câte o ploaie cum au fost acestea din iunie, atunci nu vom duce lipsa si nu va fi nici un fel de problema pentru judetul Sibiu. Nu trebuie sa ne speriem. M-am uitat la pasuni, pentru ca sunt primul barometru care ne spune daca sunt afectate aceste culturi si deocamdata stam foarte bine. Pasunea asigura hrana necesara pentru animale în aceasta vara. Cioban da, agricultor nu Rep.: Merita sa fi agricultor în judetul Sibiu? N. T.: Agricultura este destul de complexa si multi oameni o iau în derâdere. Este o meserie foarte complicata si acela care are atractie pentru aceasta meserie, pentru el merita. El ori se ocupa de cresterea animalelor, ori se ocupa de cultivarea de plante, grâu, porumb, însa majoritatea agricultorilor din judetul Sibiu practica cresterea animalelor, care are nevoie implicit de culturi, care sa asigure hrana animalelor, pe timp de vara dar si pe timp de iarna. Rep.: E vestit Sibiul pentru ciobanii sai, mai merita sa fi cioban în conditiile în care sunt impuse tot mai multe restrictii. Vor rezista ciobanii atâtor interdictii, credeti ca vor supravietui? N. T.: Eu sunt agricultor si fac meseria asta de multi ani. Cunosc temperamentul si îndeletnicirea oamenilor care se ocupa cu animalele si în speta, ciobanii, cresterea ovinelor. Au trecut peste ei multe asemenea primejdii, dar nu i-au pus jos. A fost colectivizarea, a fost o perioada cu contracte obligatorii, însa acesti oameni care fac aceasta meserie din mosi stramosi nu se sperie atât de usor. Oaia este un animal foarte productiv si care aduce beneficii, care sporeste situatia financiara a gospodarului. În anii în care se cautau aceste animale, Poiana Sibiului s-a dezvoltat extraordinar. Nu stiu daca mai sunt doua trei localitati în tara la fel cu Poiana. Si acum, poienarii care au practicat cresterea animalelor au averi extraordinar de mari. Multi dintre ei se ocupa acum cu afacerile imobiliare. Au putere economica extraordinara. Nu putem spune ca nu este rentabila aceasta îndeletnicire. Mai ales acum, ca animalele, datorita acestor conjuncturi, au început sa descreasca în efective. Nu se întâmpla acelasi lucru si la ovine. Din datele pe care le am, pot sa spun ca efectivele ovinelor s-au mentinut chiar si în ultima perioada. Avem la nivelul judetului Sibiu un numar de ovine fatatoare egal cu numarul de locuitori. Deci fiecare locuitor are asigurata brânza, productia de miei, de lâna. Micii agricultori dispar Rep.: Ce se va întâmpla cu micii producatori care îsi ara cei 25-30 de ari si trag de ei cât pot. N. T.: Într-adevar, aici este o problema si ne îndreptam atentia catre ei. Oamenii de la tara sunt tot mai putini. Deocamdata sufera pentru ca pensia care o primesc ca si agricultori dupa anii de munca practicati la CAP este foarte mica. Odata cu intrarea în UE aceste lucruri se vor reglementa. Vedem nu prea departe, în urma cu câteva luni în decembrie 2006 s-a marit pensia acestor agricultori iar acum se discuta din nou. Nu mai au nici performanta, pentru ca sunt mai în vârsta si nici nu se mai straduiesc acum sa lucreze o suprafata mare de teren sau un efectiv mare de animale. Îsi cresc o vaca sau câteva oi pentru a-si asigura minimul necesar pentru el si familia lui. Nimeni nu o sa moara de foame, pentru ca vor aparea alte forme de salvare pentru acesti agricultori si atunci nu vor mai fi oameni pierduti. Rep.: Dar pâna la urma agricultura de familie va disparea? N. T.: Cu siguranta. Aceste terenuri nu pot fi productive si eficiente daca nu se comaseaza, daca nu vor fi suprafete mari. Nu poti sa lucrezi cu o gama de utilaje pe un spatiu pe care nici nu te poti învârti. Când faci agricultura îti trebuie suprafata mare, îti trebuie utilaje, masini, unelte si atunci poti avea si eficienta si venituri mari. Rep.: În afara de ciobani, avem în judet agricultori care o duc bine din punct de vedere financiar? N. T.: Nu. Ponderea de baza traditionala este cresterea ovinelor. Nu am fost obisnuiti sa crestem vaci multe sau ferme de porci sau de pasari. Fiecare judet cu specificul sau. Noi suntem la Sibiu, crestem oaie, facem telemea cu care invadam Bucurestiul, Ploiestiul si alte orase mari din tara, cu asta ne ocupam. Sunt si agricultori care au reusit în alte domenii, care au ferme mari de vaci cu 2-300 de vaci. Dar ei nu sunt reprezentativi. Sunt fermieri deveniti crescatori de animale de curând. Sanse mici pentru biodiesel Rep.: Se vorbea de fabrica biodiesel de la Atel. Este o speranta pentru agricultorii de acolo? N. T.: Vedeti dumneavoastra, vine câte o moda din Europa, cum este fabrica biodiesel. Este avantajoasa, pentru ca putem renunta la carburantul traditional. Pentru ca sa producem acest carburant din rapita avem nevoie de suprafete imense. Acea fabrica, din datele pe care le avem noi la Directia Agricola, poate sa produca o cantitate mare, însa necesarul de rapita pentru parametrii eficienti este gigant. E nevoie de trei-patru judete care sa creasca rapita ca sa asigure aceasta materie prima. Ori noi în judetul Sibiu avem traditie în cresterea animalelor, pentru asta e nevoie de furaje si nutret. Nu este un judet pentru rapita. Judetele pentru aceasta planta sunt cele din sudul tarii, judete mari care nu cresc animale si se ocupa doar cu culturi. Cred ca acolo ar fi fost bine sa fie amplasata aceasta fabrica. Deocamdata nu mai sunt semnale ca fabrica s-ar face în judetul nostru. Daca se va face, sigur ca se va importa. Asa cum Sibiul importa grâu pentru necesarul de pâine de zeci de ani, tot asa se va importa aceasta cantitate de samânta de rapita pentru a produce acest combustibil bio. 40% pe sponci Rep.: Când o sa mai vedem teren necultivat în judetul Sibiu? N.T.: Si acum avem destul teren necultivat. Circa 40% din acest teren arabil nu se cultiva. Aici sunt mai multe influente. O data pentru ca forta de munca lipseste si este tot mai îmbatrânita iar tinerii se îndreapta spre locuri unde câstigul e mai bun si rapid. Câstigul asta îl gasesc în Spania, în Italia, în Germania. A doua problema. Ca sa poti cultiva terenul trebuie sa fie comasat, sa fie bine lucrat cu utilaje. Utilajele sunt scumpe si trebuie investitori. Noi românii din zona nu prea avem bani pentru agricultura. Acestea sunt influentele care determina ramânerea terenului nelucrat. Se pare ca într-un viitor oarecum apropiat, aceste suprafete se vor lucra. Fie ca vor fi destinate furajelor, fie cresterii de animale. „E nevoie de trei-patru judete care sa creasca rapita ca sa asigure aceasta materie prima pentru fabrica de biodiesel”, Nicolae Troanca. Traian DELEANU
Alte stiri din Sibiu adaugate pe data de: 28 Iunie, 2007 |
Va recomandam:
* Arkadya
* Teamsports * Glamour Novia * Alexandru P. C. I.i. * Denta Srl * Asigurari-sibiu.ro * Refresh Service * Wellness Center * B2b Consulting * Aditus Vero Total obiective inscrise: 2181 |
||||||
Categorii Obiective
Cele Mai Accesate...
Informatii Utile...
Informatii SibiuVirtual.ro
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Va recomandam: Vacante, Tunisia, Cazare Sibiu, Masini, Joburi in Sibiu , AutoNewsRo, Vacanta ta la un click distanta , Cazare Pensiuni Sibiu , Cazare Sibiu, Meteo Sibiu Credite, carduri, bursa, Turism & HoReCa, Auto | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
