Nu mai avem specialisti. Care e cauza?

12 Octombrie, 2007

România se confrunta cu un deficit de forta de munca ajuns la un procent alarmant, de 50% conform unei statistici realizate la nivel national si cu care se confrunta si angajatorii sibieni si cei straini care si-au deschis o afacere in Sibiu. Rând pe rând strainii care vin în România pentru a-si face o afacere se retrag pentru ca forta de munca este tot mai putina si mai scumpa. Problema lipsei fortei de munca afecteaza întreprinzatori sibieni care considera ca de aici si pâna la o situatie de criza este doar un pas.

Florin Balan, este unul dintre managerii sibieni care se confrunta cu acest fenomen. Societatea acestuia  angajeaza oameni calificati sau necalificati, dar dornici sa munceasca: „Noi facem selectii si poate veni oricine care îndeplineste câteva conditii: sa vrea sa munceasca, sa aiba imaginatie, sa îsi doreasca sa faca o cariera si sa fie oarecum dependent de banii câstigati în firma. Daca mai are si talent, este candidatul ideal”, spune Florin Balan, directorul general al firmei Pralin din Cisnadie.

Fara calificare

Acesta sustine ca deficitul fortei de munca îsi spune cuvântul si îi întelege foarte bine pe strainii care îsi retrag afacerile dezvoltate în România. „Nu sunt persoane calificate, nu sunt persoane cu care sa te mai întelege si nu poti face aproape nimic la costurile care sunt acum în România. O sa ajungem probabil ca în Polonia, într-o situatie de criza, iar la un moment dat nimeni nu va mai putea produce în România”, spune Florin Balan. În plus considera ca din ianuarie 2007 de când România a aderat la Uniunea Europeana nu mai prezinta aceelasi interes economic ca pâna în prezent pentru firmele din Europa comunitara care îsi doreau sa dezvolte o afacere în România, pentru ca dupa aceasta data nu mai beneficiaza de anumite facilitati economice pe care le aveau pana acum  pentru  afacerile din afara spatiului comunitar.

O simpla vizita, practica de calitate

O alta problema la noi, este aceea a muncii calificate, de buna calitate lipsindu-ne oamenii pregatiti într-un domeniu specific fiecarei meserii.

„Nu exista acum, în industria alimentara, un patiser, un cofetar specialist, care sa nu aiba costuri greu de imaginat pentru România, mii de euro. Nu exista nici macar programe care sa pregateasca oamenii. Specialisti practic nu mai exista cu toate ca avem Facultate de industrie alimentara în Sibiu, iar modul în care unii sunt calificati este pus la îndoiala. Practica, de exemplu, se face printr-o simpla vizita într-o fabrica”, spune managerul firmei Pralin. Acesta a avut neplacuta ocazie sa constate ca nu poti  sa angajezi specialisti iesiti de pe bancile Facultatii sibiene pentru ca nu au o pregatire corespunzatoare specializarii pe care au absolvit-o. La interviurile organizate pentru o selectie de personal s-au prezentat  doua persoane care  au stat fix o zi dupa care au plecat. „Nu stiu ce li se explica studentilor în Facultate despre meseria lor viitoare. E greu sa lucrezi în industria alimentara. Se lucreaza în frig sau la temperaturi foarte ridicate, depinde de productie, în apa, cu cizme de cauciuc în picioare. Dar absolventii cred cu totul altceva. Au impresia ca stau la birou, iar în sectia de productie doar muncitorii. Trebuie sa stie ca nu toate lucrurile se pot face din fata calculatorului. Din acest motiv ajungem la un alt aspect. Oameni calificati ajung sa stea mai bine într-un magazin, ca vânzatoare, pentru ca programul este mai flexibil si mai comod”, spune Florin Balan.

Patronate fara efecte

În plus, tot managerul firmei Pralin sustine ca în România exista multe patronate, dar din pacate sunt doar formale. „Exista foarte multe patronate în acest moment în România, dar care în afara de faptul ca organizeaza diferite întâlniri nu se implica efectiv, nu mearg în fata guvernului cu diferite propuneri care sa ajute la formarea practica a tinerilor în diferite specializari. Nu organizeaza cursuri. Nu am auzit sa faca vreun demers în acest sens. Practic nu au nici o legatura cu  realitatea. Totul este lasat în grija angajatorului”. Florin Balan considera ca în acest ritm productivitatea si rentabilitatea muncii vor fi tot mai scazute.

În ceea ce priveste stimularea angajatului prin diverse sporuri, programe de fidelizare le considera utile, dar trebuie sa avem grija pentru ca sunt numeroase situatii când acestea nu ar trebui sa existe, ele prilejuind mai degraba plafonarea la locul de munca decât sa stimuleze activitatea unui angajat. Un exemplu de spor nejustificat l-ar constitui sporul de rusine:„Gunoierii, de exemplu, primesc un spor de rusine. Pentru ce ma întreb? Pentru ca îsi face meseria?” Aceasta în conditiile în care alte sporuri care ar trebui mentinute au fost scose si nu mai sunt obligatorii: „Continuitatea în munca neîntrerupta si vechimea la aceelasi loc de munca nu mai sunt stimulate”, spune managerul firmei Pralin, Florin Balan.

Gabriela ROMAN

Cuvinte cheie:    

Alte stiri din Sibiu adaugate pe data de: 12 Octombrie, 2007

• Editorial - Cine mai salvează nordul judeţului?
• Biodieselul de 100 mil. euro din Aţel se evaporă
• Semafoare noi, drumuri mai libere?
• Fermierii sunt cu un picior în stradă
• Ziua mitropolitului
• Se apropie milionul de turişti
• Parchezi doar dacă nu cântă nimeni
• Sibiul tras în aur pentru ducele de Luxemburg
• Cereţi ajutorul pentru încălzirea locuinţei!
• Johannis vrea “să nu prea fie iarnă”
• O bancă şi un coş de gunoi: peste 825 euro
• 3G Broadband Vodafone în Sibiu
• 3G Broadband Vodafone în Sibiu
• Case de marcat obligatorii pentru PFA şi AF
• 170 de cazuri noi de tuberculoză
• Tot mai mulţi fumători
• Studenţii s-au înecat la Târgovişte
• Tensiuni între CSU şi Gaz Metan
• Chelsea îl vrea din nou pe Kaka
• Bani pentru cultură