Olimpicul din Centrul de Plasament

07 Iunie, 2007

Are doar 16 ani, provine dintr-un centru de Plasament si este olimpic national la atletism.

Cristi Ispida a reusit sa câstige peste 10 premii la competitii de atletism, dar si medalii. Cel mai mândru este de cupa primita când a cucerit olimpiada nationala. E un copil care la 16 ani nu stie ce înseamna dragostea de mama sau de tata, nu stie cum e sa petreci Craciunul sau Pastele în sânul familiei, aniversarea de ziua de nastere sau cum e sa primesti cadouri. Pentru el totul se rezuma la munca si scoala. Chiar daca are doar 16 ani spune ca nu are timp liber pentru ca trebuie sa munceasca. O si face. Munceste cu cea mai mare daruire pentru a-si îndeplini visul sau, acela de a fi cel mai bun la competitiile de atletism si mereu a reusit sa se evidentieze cu rezultate bune la acest capitol. Dovada stau stivele de diplome, medaliile, dar mai ales cupa câstigata la olimpiada nationala de atletism, competitie desfasurata la Târgu Jiu.
Pentru Cristi, baiatul din Centrul de Plasament din Agârbiciu ziua începe la ora 5 dimieata, cu un antrenament. Spune ca nu are timp liber pentru a face altceva. „Ziua pentru mine începe la ora 5 dimineata, apoi merg la scoala, iarasi la antrenament, apoi îmi pregatesc temele pentru a doua zi dupa care din nou ma antreneaz. Mai ascult muzica, dar numai în timpul în care îmi pregatesc echipamentul”, spune Cristi. Antrenamentul pentru îndeplinirea visului sau însa este totusi costisitor. Poate nu pentru multi, dar pentru el este. Un milion si jumatate lunar îl costa doar naveta la Medias, acolo unde se antreneaza pentru a fi cel mai bun atlet de vârsta lui, la clubul CSS Medias. Îsi doreste multe sa ajunga cel mai bun atlet , iar pe viitor spera sa faca facultatea de Educatie Fizica pentru a devenii profesor de sport. „Exemplul meu este Vasile Herman, antrenorul meu de atletism. Si el a fost ca si mine. A stat într-un Centru de Plasament, a facut sport si acum a ajuns profesor”, spune Cristi Ispida.

10 ani de cariera si apoi o familie

Nu a simtit niciodata lipsa parintilor pentru ca nu a stiut niciodata cum e sa ai o familie. „Nu mi-a fost greu fara familie pentru ca eu nu stiu ce anseamna dragostea de mama. Eu îl am pe domnul psiholog, care este si prietenul meu. La fel si Vasil Hermann. Ei vin cu mine la competitii, ei ma strâng în brate dupa fiecare rezultat bun”, spune Cristi. Pe lânga atletism, de câteva luni, Cristi reprezinta si copii din Sibiu în Consiliul Judetean al Copiilor. Stie foarte bine ce înseamna sa fi lider si cunoaste toate problemele celor de vârsta lui, dar mai ales pe cele ale copiilor din centrele de plasament. Ce îl deranjeaza pe el cel mai mult este obraznicia unora. „Nu îmi place deloc vocabularul copiilor din centru si comportamentul lor. Sunt obraznici si nu tin deloc cont de ceea ce au. Eu le dau mereu exemplu pe cei care nu au mai nimic. Noi în centru traim bine, mai bine poate decât multe familii. Avem apa calda, mâncare, avem haine. Nu putem spune ca ne lipsesc multe”, spune Cristi. Atletul de doar 16 ani mai are un singur gând. Timp de 10 ani se va dedica trup si suflet carierei pentru ca vrea sa ajunga mai sus, apoi se va gândi la o familie. „10 ani asa vreau sa muncesc, apoi vreau sa îmi fac o familie si ami doresc multi copii, câti îmi va da Dumnezeu”, spune Cristi.

Gabriela ROMAN

Cuvinte cheie:    

Alte stiri din Sibiu adaugate pe data de: 07 Iunie, 2007

• Editorial - Nici o zi fără cultură
• Falimentul celei mai vechi străzi a Sibiului
• Visul american în variantă românească
• Cel mai important invitat al filarmionicii
• Bătaie pe filmul lui Mungiu
• Locuri speciale pentru romi
• I-a cerut şpagă primarului din Blăjel
• „Electronişti” uniţi-vă la Sibiu
• Grădiniţe pentru toate buzunarele
• Ministrul de Externe se pregăteşte pentru Sibiu
• Sembraz a făcut profit pe primul trimestru
• Baraj cu Vinţu de Jos
• CSU are deja un nou antrenor
• Sparta pe Municipalul sibian?
• Fumatul în spaţiile publice ar trebui interzis