 |
Acum in Sibiu: 13°C Min: 10°C / Max: N/A* *indisponibil dupa ora 14 |
| Home Page Timp Liber Turism & Cazare Stiri & Evenimente Webcam-uri Sibiu Jocuri Online Publicitate Online |
|
Opinia specialistului - Creierul uman si nutritia31 Iulie, 2007  Dr. Mircea Banea, medic primar neurolog, Policlinica AstraIndiferent de vârsta pe care o aveti, o alimentatie completa si complexa va poate aduce performante superioare la capitolul memorie, inteligenta, dispozitie si reduce riscul de deteriorare a creierului ce apare odata cu trecerea anilor. Vom încerca sa sintetizam câteva principii de alimentatie, urmarind influenta diferitelor componente alimentare în metabolismul cerebral. Lipidele (grasimile) Sunt elemente structurale absolut indispensabile dezvoltarii si functionarii sistemului nervos. Desi este cel mai „gras” organ, cu un procent de lipide de peste 60% din rezidul uscat nu orice grasimi din alimente sunt folositoare, dimpotriva, excesul unora accelereaza procesul de ateroscleroza, perturba biochimia intima a celulei nervoase cu aparitia de leziuni cerebrale. Sunt considerate lipide bune pentru creier cele bogate în grasimi de tipul omega 3 cu lant lung, ac. docosahexaenoic si acidul ecosapentaenoic care se gasesc în procent ridicat în peste, untura de peste, fructele de mare, ca si cele bogate în grasimi de tip omega 3 cu lant scurt, acidul linolenic aflat în nuci, seminte de in, verdeturi. De asemenea, au rol protectiv si antioxidant grasimile mononesaturate continute de exemplu în uleiul de masline. Grasimile rele în schimb sunt cele saturate, continute din belsug în grasimile animale, margarine sau mâncaruri de tip fast food. Nici excesul de grasimi omega 6 care se gasesc în hrana procesata, unele uleiuri vegetale (de porumb, floarea soarelui, etc) nu este favorabil. Se apreciaza ca raportul optim între grasimile omega 3 si omega 6 situat între 1/1 si Ľ nu poate fi practic obtinut la tipul de alimentatie caracteristic zonei noastre geografice fara aport de suplimente nutritive (ex. Uleiul de peste). În plus, uleiul de peste, prin continutul în serotonina amelioreaza si dispozitia si contracareaza efectele nocive ale alcoolului. Carbohidratii (zaharurile) Celulele nervoase functioneaza optim doar când nivelul zaharului din sânge se încadreaza în limite normale: fara portia sa de glucoza, creierul nu mai poate lucra si aceasta se reflecta în capacitatea de memorare, concentrare si învatare. deci hipoglicemia pericliteaza functia mentala. În schimb, cresterea de durata a glicemiei acompaniata si de cresterea insulinei constituie un preludiu al diabetului zaharat si hipertensiunii arteriale, cunoscuti factori de risc vascular. Un procent de carbohidrati de circa 35% din ratia alimentara este convenabil. Acestea se gasesc sub forma de amidon, în cartofi, pâine, paste fainoase etc. dar si sub forma de monozaharide în dulciurile rafinate, în special zahar. Având un intens efect oxidativ acestea vor fi limitate si înlocuite de preferinta cu mierea de albine, antioxidanta. S-a observat ca alimentele acide ca otetul, suc de lamaie etc au un efect protectiv asupra creierului împotriva cresterilor bruste ale glicemiei. De asemenea aportul de crom (circa 1000 de micrograme pe zi) corecteaza tulburarile de glicoreglare. Proteinele, (carnea) Sunt apreciate ca si crescând riscul de dementa, probabil indirect prin grasimile saturate continute si surplusul de fier. Se poate consuma cu moderatie preferând carnea slaba si alba. Alcoolul în cantitati mari cauzeaza leziuni cerebrale, dar în cantitati moderate, consumul de vin, în special rosu are efect protector, antioxidant, reducând riscul de accident vascular: 1-2 pahare de vin rosu pe zi sunt considerate benefice. Cofeina: desi reactivitatea este diferita de la om la om este considerata un psihostimulator lejer, cu efect de ameliorare a functiilor cognitive: un consum de doua cesti pe zi sporeste concentrarea, atentia, înlatura oboseala. Încercarea de a îmbunatati performantele cu mai multa cofeina este contraproductiva. I se atribuie si un usor efect antidepresiv dar poate creste anxietatea si precipita atacul de panica. Si ciocolata are efect antioxidant si este un bun reglator si generator de buna dispoztie. Ceaiul este o sursa foarte buna de antioxidanti având si o concentratie moderata de cofeina cu conditia sa fie preparat din frunze sau plicuri nu instant, Îmbuteliat sau din alte plante (care pot avea însa rolul lor specific). Antioxidantii Trebuie stiut ca unul din principalele mecanisme de protectie a principiilor alimentare, este efectul antioxidant. Antioxidantii sunt substante chimice care neutralizeaza alte substante periculoase din sânge, radicalii liberi de oxigen. Radicalii liberi sunt generati în timpul metabolismului normal, prin arderea caloriilor si glucozei deci eliberarea lor nu poate fi evitata complet, ci doar redusa prin scaderea nivelului de calorii. Radicalii liberi ataca permanent si lezeaza celulele organismului dereglându-le, provocând diferite boli, ei fiind incriminati si în aparitia proceselor de îmbatrânire. Neputând fi eliminati, ceea ce putem face este sa-i neutralizam cu un nivel corespunzator de antioxidanti. Sunt cunoscuti un numar de câteva mii de antioxidanti, majoritatea concentrate în vegetale dar vedetele sunt vitamina E, vitamina C, glutationul, coenzima Q10 si acidul alfa lipoic. Acidul alfa lipoic este cel mai puternic antioxidant cunoscut si ajunge cel mai usor în creier. El este produs de organism dar sinteza lui scade cu vârsta. Cea mai bogata sursa externa, spanacul, contine 2 mg. de acid alfa lipoic la 7 kg de masa verde deci este evident ca sunt necesari suplimenti nutritivi pentru a ajunge la doza recomandata de 10-50 mg/zi. Coenzima Q10 implicata si în producerea energiei în creier are un necesar estimat de 5-10 mg, crescând la 100-200 mg în cazul fumatorilor si cardiacilor. În studiile realizate, cu rezultate promitatoare, pentru blocarea evolutiei unor afectiuni degenerative (boala Parkinson, SLA) s-au folosit doze de 800-1200 mg. Din alimente sau prin suplimentare se vor asigura cantitati suficiente de vitamina E, C, ac. folic , vitamina B1,B6,B12: atentie însa: câteva dintre vitamine supradozeaza. Dozele toxice pentru vitamina A ar fi mai mult de 20 000 ui pentru vitamina D 2000 ui, vitamina B6, 500 micrograme, acid nicotinic 500 micrograme, iar dumneavoastra puteti calcula aportul în functie de valorile înscrise pe orice supliment vitaminic, dar nu va recomand sa va apropiati de astfel de doze. Seleniul este un element chimic cu impact pozitiv imens asupra creierului, lucru care nu trebuie scapat din vedere: de asemenea raportul dintre natriu (continut în sarea de bucatarie) si potasiu (continut în special de legume si fructe) va fi întotdeauna în valoarea potasiului. Pentru final o precizare: tot ceea ce v-am prezentat constituie rezultatul multor studii si observatii si nu întotdeauna a existat consens între echipele de cercetatori cu o singura si notabila exceptie. Singura certitudine unanim acceptata este ca reducerea globala a caloriilor stimuleaza celulele nervoase facându-le mai puternice si mai rezistente la vatamare si este singura masura certa, demonstrata care a prelungit durata de viata a animalelor de experienta (cu pâna la 40%).
Alte stiri din Sibiu adaugate pe data de: 31 Iulie, 2007 |
Va recomandam:
* Arkadya
* Teamsports * Glamour Novia * Alexandru P. C. I.i. * Denta Srl * Asigurari-sibiu.ro * Refresh Service * Wellness Center * B2b Consulting * Aditus Vero Total obiective inscrise: 2181 |
||||||
Categorii Obiective
Cele Mai Accesate...
Informatii Utile...
Informatii SibiuVirtual.ro
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Va recomandam: Vacante, Tunisia, Cazare Sibiu, Masini, Joburi in Sibiu , AutoNewsRo, Vacanta ta la un click distanta , Cazare Pensiuni Sibiu , Cazare Sibiu, Meteo Sibiu Credite, carduri, bursa, Turism & HoReCa, Auto | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
