Pacatele noastre: transport, birocratie, coruptie, politicieni fara idei

21 Noiembrie, 2007

„Am vazut coruptie si incompetenta”.Arhitect si editor, Herman Fabini nu vede în roz viitorul României, în cazul în care nu se schimba ceva. Vede investitori care pleaca, sistem de învatamânt la pamânt, birocratie, coruptie si politicieni neimplicati. 

Reporter: Ati fost patru ani senator. S-au schimbat politicienii de atunci, din perioada 2000-2004?

Herman Fabini: Investitiile trebuie coordonate de specialisti. Trebuie sa existe un anumit interes, pentru ca atâta timp cât infrastructura noastra o sa fie proasta, anumiti politicieni se vor afla la putere. Când vom avea o infrastructura mult mai buna si economia va merge mai bine, sigur ca tipul acesta de politician nu va mai fi cerut de societate. Va fi o alta generatie si o alta cultura manageriala si o alta cultura politica. Ce am vazut în Bucuresti în cei patru ani cât am stat în Senat a fost coruptie si multa incompetenta. Din pacate asta vad si acum.

R.: S-a schimbat totusi ceva?

E foarte putin schimbat. Perioada asta dupa 2004 a fost un avânt. Sa luam un exemplu: justitia. Eu urmaresc presa europeana si am vazut ca Monica Macovei era foarte bine vazuta. Chiar acum recent am vazut un articol în Olanda. Îmi spunea un prieten olandez ca daca un ziar de acolo scrie despre Monica Macovei numai 200 de cuvinte este foarte foarte important. Este interesant de urmarit cum se dezvolta alte tari, de exemplu Polonia. Prin anii 70 eram destul de apropiati din punct de vedere economic. Ce era diferit, erau acele sali încalzite, cu fotolii, unde puteai sa citesti The Economist, Spiegel. Aveau profesori la Cracovia, care erau profesori si în SUA. Noi nu am avut acea elita si se vede si acum.

R.: Care sunt defectele si calitatile conceptului de Uniune Europeana?

H. F.: În Comunitatea Europeana exista anumite reguli: circulatia oamenilor, a locurilor de munca, transferul de capital. Economia este foarte bine determinata si dezvoltata în UE. Dar nu exista o corespondenta în domeniul politic. În general, e un decalaj foarte mare între economie si politica. Practic, mentalitatea oamenilor ramâne în urma. E foarte important sa se discute de identitatea europeana, de mentalitate. Popoarele care compun Europa sa se cunoasca. Eu am publicat o carte „O scurta istorie a românilor povestita celor tineri”, a lui Neagu Djuvara. Cred ca asa o carte poate sa foloseasca. Îl cunosc pe domnul Djuvara si cred ca ce a facut el este o chestiune foarte importana. Am vazut o carte despre Ungaria, scrisa în engleza si de aici mi-a venit ideea. Asta ar fi o tema de care m-as ocupa în calitate de europarlamentar: aceea de a realiza o metoda de interactiune între natiuni, de a se cunoaste între ele. 

R.: Aveti un contact permanent cu investitorii care ajung în Sibiu. Puteti face o analiza a lor?

H. F.: Se poate observa acum o regândire a investitiilor din Europa de Est. Sunt firme care revin în Germania. Si acesta este doar un exemplu. Economia germana are o anumita crestere, iar salariile mici de la noi nu mai sunt o alternativa. La noi sunt blocaje foarte mari. De vina este infrastructura, înainte erau blocaje la granita, acum camioanele se opresc pe Valea Oltului. Contractele sunt foarte strânse, iar o întârziere de câteva ore poate costa o comanda întreaga. A doua problema româneasca este birocratia. A treia este coruptia. Lucrez de 17 ani cu firme din strainatate, iar toate procedeele birocratice sunt extrem de stresante pentru investitori, dar si pentru români. Si în Germania exista birocratie, dar undeva este calculabila. Daca trebuie sa raspunzi în 30 de zile, niciun functionar nu încalca acest termen. La noi se poate.

R.: Aduc tinerii un suflu nou?

H. F.: Eu as avea nevoie acum de un arhitect la firma. Dar nu prea am de unde sa-l iau. I-am tot chemat. Pregatirea lor este discutabila. Universitatea din Sibiu este creata din 1990 si are 20 de mii de studentii. La o evolutie atât de rapida, este evident ca nivelul nu poate fi comparat cu cel al unei universitati vechi de o suta de ani. Investitorii spun ca au nevoie de oameni care sa cunoasca o limba straina si sa aiba vointa. De restul se ocupa ei, pentru ca îi pregatesc pe operatiunile de care au nevoie în câteva saptamâni, la firma – mama. Din pacate, aceste firme nu aduc la noi partea de conceptie. La noi se fac doar subansamble. Nu au nevoie de oameni calificati, au nevoie de muncitori români, de brate de munca, nu de creiere, neaparat.

Cuvinte cheie:    

Alte stiri din Sibiu adaugate pe data de: 21 Noiembrie, 2007

• Cu brânza şi rahatul, în UE
• Afaceri de 3 mil. lei la Polsib
• „Un guvern de plagiatori”
• Băsescu merge pe mâna PSD
• Comitetele de discutat degeaba. Azi, ATOP
• Johannis, pentru uninominal
• Adăpost pentru medieşencele bătute
• Franţa este paralizată de greve
• Mişto de proprietar
• Turnul Eiffel scos la mezat
• Club cumpărat de fani
• Salarii mărite cu 12 %
• Einstein avea dreptate!
• Ofertă publică Transgaz de 67 mil. euro
• Serviciu Vodafone pentru companii
• Pe Scurt
• Kindle – noua formă a cărţilor
• Mucegaiul – inamicul “casnic” nr. 1
• Mocanu, în vizorul lui Adi Văsâi
• Astăzi sărbătorim calificarea
• Cea mai bună meserie