Sibiul - Capitala Culturala de la 1902

26 Martie, 2007

Putini stiu ca acum 105 ani, la scurt timp dupa ce fratii Lumiere au proiectat primul film la Paris, Sibiul avea deja un „cinematograf”. Este vorba de un cort amplasat în Piata Cibin de astazi, în care localnicii puteau urmari filme mute. La 1903, prin Sibiu trecea expresul de Viena care ajungea la Cluj. La Ocna Sibiului exista renumitul hotel Bressler. Julius Meinl umplea postele sibienilor cu ofertele magazinelor sale, asa cum fac acum hyper-marketurile. Câti sibieni cunosc istoria Sibiului?

Cinematograful Omnia, unde se proiectau primele filme ale omenirii a fost una din ofertele culturale pe care le oferea Sibiul atunci. Trecerea timpului a adus si restul. La 1903, prin Sibiu trecea expresul de Viena care ajungea la Cluj. Acum de abia ajunge la Medias. La Ocna Sibiului exista renumitul hotel Bressler, iar cetatenii cu dare de mâna mâncau ca si acum la „Cârciuma din Dumbrava Sibiului”. Julius Meinl umplea postele sibienilor cu ofertele magazinelor sale, asa cum fac acum hyper-marketurile, iar la „Grand Magazinul” lui G. M. Klrisch de vis-à-vis de Biserica evanghelica veneau doamnele Sibiului sa se îmbrace în ton cu moda. Industria era prospera: aici se faceau masini de cusut, Gustav Moess avea o fabrica de „casse”, adica seifuri, despre care se spunea ca sunt „sigure de foc si spargere”. Nici Marginimea nu statea degeaba. Spre deosebire de acum, când ciobanii se lamenteaza de regulile Uniunii Europene, la Poiana Sibiului se desfasura an de an „espozitia de oi” organizata de „Reuniunea româna de agricultura din comitatul Sibiu”, un fel de directie agricola a epocii. Sibiul fierbea de viata economica, politica si mai ales culturala.
Mai mult atunci, în 1902, decât acum, în 2007, românii, sasii si maghiarii se întreceau în spectacole, espozitiuni sau concerte corale locale în care „venitul curat” era destinat „în favorul” scolilor sau bibliotecilor rurale. Si asta nu numai în Sibiu sau Medias. Ci si în Saliste, Poplaca, Miercurea, Ighis. Peste tot.

Sibienii asigurati „contra pericolului de incendiu”

Banca de Asigurare Transilvania era una din multele societati de asigurare din tara care aveau reprezentanta în Sibiu. Întemeiata la 1868, avea sediul central pe strada Cisnadiei nr. 5. Asigura sibienii „contra pericolului de incendiu si esplosiune, asupra vietii omului, asigura si poporele fara cercetare medicala”, dupa cum se prezenta societatea într-o reclama din epoca, publicata în Foaia Poporului, cotidian ce aparea la Sibiu. La 1903 existau la nivel national peste sase milioane de polite de asigurare, realizate numai de Banca de Asigurare Transilvania. În oras se puteau lua credite de la Institutul de credit financiar din Sibiu. Avea sediul pe strada Pintenului, nr. 2. Aici se punea face depuneri spre fructificare, credite de cont current, însa exista si o cassa de schimb.

Cultura de toate natiile

Capitala Culturala avea la începutul secolului XX doua teatre, unul românesc si altul german. În plus, în jurul Sibiului existau absolute în fiecare zi cel putin un eveniment cultural. Junimea Româna din biertan, Corpul învatatoresc din Saliste sau adunarile ciobanilor din Poiana erau prilej de a le aduce în paginile ziarelor. Existau si evenimente de anvergura europeana. Asa s-a întâmplat în octombrie 1903, când la Sibiu a ajuns „marele museu istoric si mehanic”. Sibienii au putut vedea minunatia în Piata Hermann. Presa vremii facea reclama evenimentului: „Figuri artistice în marime naturala din present si din trecut representând persoanele cele mai însemnate”. Pretul era pe masura: 30 de bani. În 23 februarie 1903, câteva zile mai târziu, teatrul german anunta si el o prezenta europeana. „Escelenta si binecunoscuta trupa teatrala germana a domnului Leo Bauner a sosit în Sibiu si a început representatiile sâmbata 29 octombrie. Trupa se compune din puteri alese, anume 13 domni si 13 dame care s pâna acum au dat dovezi de talentul si aptitudinea lor. Între ei îi amintim pe bonvivantul Gustav Olmar, pe comical Franz Redl, pe Gretel Bruckschewscka, Ana Binder, Ida Gunther, Adele Keller, Louise Kuust, etc. În repertuar vor fi multe piese noue. Diretiunea teatrala invita la abonament pe 12 representatiuni”. Scurt si la obiect. La 1903.

Joc si voie buna la Biertan si Salistea

Tot atunci, Biertanul si Salistea fierbeau. Junimea româna din Bertan aranja o productie corala teatrala, la hitelul Steaua. „Venitul curat este destinat în favorul «Bibliotecii poporale» din localitate”, se anunta în presa. Programul era pe masura evenimentului: „Fântâna cu trei isvoare” – cor balada de George Cosbuc, Drumul de fer – comedie de Vasile Alecsandri, sau Prinde frate!, cor predate de tinerimea din localitate. Se anunta ferm: ân pausa se va juca „Românul”. Salistea nu se lasa mai prejos. „Corpul învatatoresc de la scoala gr. Or. din Saliste va avea cu elevii scoalei poporale o productiune. Venitul curat e destinat fondului bibliotecii scolare”. Se cânta „Eu aveam odata”, „Sunt luntras”, „Turturica” si „Cinel – Cinele”, o comedie de cântece într-un act de Vasile Alecsanri.

1903 ca în 2007

Medicamentele vremii nu se diferentau prea mult de cele din zilele noastre. În presa vremii se facea reclama la medicamente minune, capabile sa vindece odata cel putin zece boli. „Senegin – contra tusei, raguselii, durerii de piept, ofticei, tusei magaresti, catarului, astmei, reutatii de respirat, lungoarei si tusei seci. Vindeca sigur si repede”, se scria în reclama. Politica dezbatea ca si acum problema zilei - cine este socialist. Nicolau Ivan combatea pe o jumatate de pagina de ziar „Socialismul ca primejdie nationala”. Cine avea bani de risipit, cunoscuta societate de jocuri de noroc – „Torok” – din Ungaria, avea o agentie si la Sibiu. La sfârsitul anului 1903 biletul cu numarul 57080 tocmai câstigase 605.000 de coroane.

Cultura anilor ‘60

Spre anii ‘60, Sibiul ramânea un centru cultural, într-o Românie închisa. Erau totusi erau sapte cinematografe, pentru 75.000 de locuitori. În plus, fiecare intreprindere avea sali de spectacole în care muncitorii primeau educatie revolutionara. Spectacolele de diertisment se defasurau asa cum se putea. Celebrii actori Florin Piersic, Sergiu Nicolaescu sau Ioan Besoiu învesele muncitorimea Sibiului cu jocuri de tipul „cine stie, câstiga”
Un astfel de spectacol s-a desfasurat în 1961 la Cinematograful Tineretului, când în cadrul concursului „Cine stie raspunde”, pe tema „Educatia Comunista a Tineretului”, prezentat de Ion Besoiu, retusorul Anatolie Musteata de la Intreprinderea Poligrafica a câstigat marele premiu. „Erau alte timpuri. Nu era atâta libertate, dar era mult mai multa buna cuviinta. Aceste jocrui noi le organizam pentru a destined publicul, dar sub acest nume se ascundeau întrebari despre filme, regizori, actori, replica celebre. Aveau maresucces. Atunci, fata de acum erau în Sibuiu sapte cinematografe. Un filma ca “Articolul 420”, Vaabondul, Marile Sperante, erau nilte fenomene extraordinare. Veneau sa-l vada pe Burt Lancaster serii de oameni de câte zece ori pe zi. Aveam spectacol de la 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 21, 23 si ora unu noaptea. Biletele se rezerva cu o zi înainte. Acum vor sa falimenteze si ultimul cinematograf pe care îl avem”, sustine fostul director al cinematografului Tineretului, Dorel Stanciu.

Espositiunea de oi din Poiana, 10 iulie 1903

Grupa I Berbeci

Dumitru Sufana nr. 957 Poiana – 15 coroane
Ioan Muntean, nr. 788, Poiana – 12 coroane
Ioan Homan – Rod 12 coroane
Constantin Ciorogariu din Jina – 6 coroane

Grupa II Oi de prasila

Nicolea Sufana nr. 367, - 15 coroane
Nicolae Ghise, nr. 829, Poiana – 12 coroane
Ilie Manit, r. 376 Poiana – 12 coroane

Invitatiune ca la carte la Cârciuma din Dumbrava Sibiului

Rugându-se cu cercetare numeroasa, cea mai sincera nisuinta a noastra a fi, prin beuturi escelnte si culina buna pe lânga serviciu solid si preturi foarte moderate, ca si pâna acuma a multumi pe stimatii nostrii oaspeti în toate directiile.
Cu destinsa stima,
Erezii lui Ion Habermann

Brosurile lui Julius Meinl

Cea mai mare si mai vece negutotarie speciala pentru cafele, teie, cacaosi ciocolata si-a deschis în Sibiu, strada Cisnadiei nr. 24 o filiala si are onoarea a invita pentru a o vizita.
Va rog cereti catalog de preturi si brosura. Ambele se trimit gratis si franco la ardesa dorita.

Alin BRATU

Cuvinte cheie:

Alte stiri din Sibiu adaugate pe data de: 26 Martie, 2007

Va recomandam:

Categorii Obiective

Cele Mai Accesate...

Informatii Utile...

Informatii SibiuVirtual.ro