Sibiul, sub arhitectura kitschului

11 Mai, 2007

In Sibiu se construieste masiv. Hoteluri peste hoteluri, turnuri gemene, proiecte de mall-uri si cartiere noi. Deocamdata, au aparit blocuri înghesuite între altele, case de 1.000 de feluri, culori de si mai multe.

În invazia avântului constructiilor, municipalitatea pare, deocamdata, depasita. Acest lucru îl recunoaste si Gabriel Rosca, presedintele Ordinului Arhitectilor din România, filiala Sibiu-Vâlcea.

Reporter: Deocamdata Sibiul nu pare sa aiba o strategie clara în domeniul arhitectural si urbanistic...
Gabriel Rosca: Exista un Plan urbanistic general, dar care este depasit datorita acestei dezvoltari ce nu a putut fi prevazuta în momentul în care a fost realizat. Este o situatie constatata si cunoscuta de municipalitate. Acum, din punctul de vedere al implicarii noastre, noi facem parte prin reprezentanti din comisia tehnica de urbanism, de anul acesta. Cred ca lucrurile, totusi, merg spre bine. Exista o intentie de a reface acest plan urbanistic general si acesta va fi definitivat într-un an si jumatate – doi ani.

Reporter: Ce se va întâmpla cu monumentele istorice din Sibiu? Sunt ele supraevaluate si împiedica unele proiecte de mare amploare din apropierea centrului istoric?
Gabriel Rosca: Nu e vorba de oprirea unui proiect. Un proiect ar trebui sa aiba baze foarte concrete si realiste pe care sa plece. Cel mai bine este ca orasul sa îsi defineasca interesul. Chiar am propus primarului sa organizam o discutie între principalii interesati de a rezolva o astfel de problema. În primul rând, în faza aceasta important este sa definim necesitatile.

Reporter: Pâna atunci au aparut blocuri între blocuri, constructii înghesuite în altele. Cine este de vina pentru aceste situatii?
Gabriel Rosca: Acestea sunt niste lucruri pe care le discutam acum si vrem sa preîntâmpinam astfel de situatii. Deocadata, sunt niste neconcordante între juridic si urbanistic. Proprietatea asupra terenului bate urbanismul. Asa au aparut unele situatii în care între doua blocuri apare un altul si tot asa. În occident, o astfel de problema este rezolvata si prin interventia municipalitatii. Numai ca aici, Sibiul este un pic dezavantajat deoarece are centrul istoric care are si el niste prioritati. Ar trebui sa avem pretentii cam mari ca orasul sa intervina si în astfel de situatii cu promptitudine.
Grigorov: cladirile nu sunt de o valoare istorica foarte mare
Vladimir Grigorov a fost sustinatorul lui Iulius Mall. Acum sustine si ideea complexului din zona industriala Independenta 1. Arhitectul Grigorov este mai intransigent.

Reporter: Va place cum arata Sibiul din punctul de vedere al unui arhitect?
Vladimir Grigorov: Acesta este gustul în primul rând al investitorilor si apoi al arhitectilor. Nu exista instrumente legislative care sa supuna gustului public o cladire sau alta. Pâna la urma, elementul estetic nu este cuprins în lege. Ceea ce se construieste este ceea ce ne place, astia suntem, acestea este gradul de cultura, de civilizatie. Nimeni nu te poate obliga sa pui flori la ferestre.

Reporter: Nu este un pic kitschos la noi?
Vladimir Grigorov:Repet, e gustul public, este un pic kitschos. Este si o diferenta foarte mare între gusturile noastre ca arhitecti si gustul beneficiarilor nostri. Este o arta, o subcultura, si probabil de aceea nu cred ca mai putem vorbi de termenul de kitsch, ci de termenul de subculturi.

Reporter: Faptul ca avem un patrimoniu istoric la Sibiu ne încurca sau ne ajuta sa valorizam orasul din punct de vedere arhitectural?
Vladimir Grigorov:În general, cladirile din Sibiu nu sunt de o valoare istorica foarte mare. Ansamblul, da, dar cladirile luate fiecare în parte sunt facute cu materiale perisabile, ancadramentele nu sunt de piatra, ci de tencuiala, foarte multe sarpante sunt facute din refaceri de sarpante, din demolari, sa spun asa. Depinde cât de mult le valorizam.

Reporter: Pâna acum le-am valorificat?
Vladimir Grigorov:Eu cred ca le-am hipervalorizat. Eu am absolvit un curs postuniversitar de studii de restaurare si cred acest lucru. Este o hipervalorizare nu a ansamblului, care este exceptional, dar a-ti trage tot timpul spuza pe tortul restaurarii si a face din orice casa de secol XVIII si din orice pivnita boltita un senzational monument istoric eu cred ca este daunator dezvoltarii orasului.

„Putem discuta în termeni foarte pasunisti. Domne, noi avem un oras istoric, nu ne putem atinge de el decât asa, pe la Selimbar sau la Sura Mare. Eu cred ca este o abordare gresita”, Vladimir Grigorov

Traian DELEANU

Cuvinte cheie:    

Alte stiri din Sibiu adaugate pe data de: 11 Mai, 2007

• Editorial - Cu cine votează Sibiul?
• MTV s-a rupt în fiţe
• “Vocile puterii” se aud în Sibiu
• Identitate europeană şi datină străbună
• Sibiul – capitala europeană a cărţii
• Programul Capitalei Culturale
• CRBL cu dosar penal
• Ministrul Justiţiei, la Sibiu
• Şoferii au verde pe Mihai Viteazul
• Poveştile din spatele mitingurilor
• RDS & RDS accelerează internetul şi telefonia
• Sibienii pot avea telefon fix Vodafone
• Moartea vine cu trenul
• Au ratat apropierea de podium
• Trei puncte vitale
• Medici nemulţumiţi de serviciile medicale
• Contracte gata în două săptămâni