Un pom, o casa si un copil

18 Ianuarie, 2008

Traim in secolul vitezei. Ne impartim intre serviciu si evenimente mondene si nu de putine ori neglijam fara voie casa si familia. Seara, dupa program, spunem  pas cinei in familie, preferam dusul in loc de o baie reconfortanta. Oare pentru cati dintre noi este casa un refugiu si o oaza de energie ?

Cine nu isi aminteste celebra replica a familistului american Al Bundy,  Honey, I home !  Nu foarte serios din fire, personajul de film care a cucerit mapamondul prin cultul pe care l-a dezvoltat in timp pentru ceea ce inseamna "acasa", poate fi un model demn de urmat pentru viata de familie. Imprejurarile insa ne dicteaza cu totul alte prioritati. Asa se face ca ceea ce se vrea placerea de a petrece cat mai mult timp in ambientul propriului camin s-a transformat, pe zi ce ce trece, in rutina. Semineul din living nu mai imbie atat de mult la un pahar de tarie alaturi de cei dragi iar masa din bucatarie nu-si mai reuneste membrii de sange nici macar seara, la cina. Motivul ? Timp prea putin si activitati prea multe. Memorabila ramane scena de familie din romanul Morometii, cand pregatirea laptelui cu mamaliga prindea contururile unui adevarat ritual casnic. Cu atatia roboti de bucatarie si cuptoare cu microunde in jur, ora care in mod normal era rezervata micului dejun s-a redus la o cafea de 5 minute si un biscuite infulecat pe fuga.
SIBIENII nu se feresc sa recunoasca, ce-i drept, cu o doza de regret, ca timpul petrecut acasa si-a pierdut din calitatea de odinioara, datorita programului incarcat de peste zi.  Ma intorc acasa extenuata. Ma schimb de haine, mananc ceva pe fuga si imediat ma pregatesc de somn. Nici de curatenie nu mai am timp. Doar la sfarsitul saptamanii imi permit sa sterg un geam si sa mai schimb cate ceva de prin casa. Sincer, imi pare rau ca nu pot petrece atata timp cat mi-as dori in casuta mea de care am avut grija atatia ani. Am utilat-o cu tot ce trebuie, mi-am organizat spatiuil dupa placul inimii, am facut-o sa fie primitoare si sa incalzeasca sufletele celor care-i trec pragul. De flori, nu mai zic .Sunt atat de multe in fiecare camera ca nici nu apuc sa le ud pe toate. E pacat ca, din te miri ce motive, cotidianul ne instraineaza tot mai mult de propriul camin� marturiseste o doamna din Sibiu. Altii, in ciuda stilului de viata alert de fiecare zi, reusesc sa respecte traditia si sa renunte la orice alte activitati doar pentru a fi aproape de cei ai casei si de a se simti cu adevarat acasa. Primul meu gest cand ma intorc de la serviciu este sa pun mana pe telecomanda si sa ma delectez in fata televizorului.

CAND nu fac asta, pregatesc masa pentru sotie si copii sau dau o mana de ajutor la treburile casnice. Ar fi bataie de joc sa nu avem grija de lucrurile personale. Daca nu le-am fi acordat atentia cuvenita, s-ar fi uzat demult. Am investit mult in tot ceea ce ne inconjoara in cei 70 de mp. De la tablouri pana la mobila si electrocasnice. Imi place sa repar orice se mai strica prin casa. Cum sa nu te preocupe casa ta? Doar e locul unde se aduna cele mai multe amintiri intr-o viata de om! Incerc, atat cat pot, sa petrec timp cu familia si acord o atentie deosebita caminului pe care l-am pus pe picioare cu eforturi uriase povesteste un alt sibian.

LA CURTE sau la bloc, intimitatea spatiului personal nu trebuie niciodata pusa pe planul doi. Pentru ca, asa cum bine se stie din popor. Doar cine a plantat un pom, a construit o casa si a facut un copil se poate numi un om implinit.

de Liana Ganea

Cuvinte cheie:    

Alte stiri din Sibiu adaugate pe data de: 18 Ianuarie, 2008

• Spaga la politie
• Alarma pe Bursa
• KIA Mania e la Mall
• Adevaratul strumf
• Se face Alianta PC / PSD / PNL?
• Abrambureala retrocedarilor
• Prea prost pentru o crima
• Euro salta pretul si la case
• PNL: Neagu sau Ariton la Justitie
• Scapa de febra musculara
• Pasi mici pentru un salariu mare
• Deschideti piata pentru noi
• Droguri trimise in borcane de Nutela din Irlanda
• Graba Blu-ray strica treaba
• Joc de glezne cu banii aeroportului
• Pregatiri pentru Cupa Davis
• DVD Player Origami
• Ne luati Hermannii?
• Terorism prin internet